REMUS OCTAVIAN CÂMPEAN
pretexte pentru moarte
sunt peste tot
pe unde mâna de lut și-a încercat
nepriceperea
dar surâsul
imperfecțiunea ce joacă
după sforile trase
de cel de al șaptelea nerv cranian
face cumva
loc
luminii
ce i s-a spus de la bun început
să fie
ROC
ROC: o cunoști pe Astrid?
e o fată ce ține străzile orașului
de coarnele bicicletei
bulinele îi flutură peste roata din spate
părul la dreapta
la stânga
împărțit pe frunte
de aerul frontal
aproape vânt
schimbă viteza orașului
de la o stradă la alta
după cum urcă ori coboară
asfaltul
Astrid e
oriunde se poate apuca forfoteala
de coarne
are frâne
are lumini
are sonerie
are tot ce-i trebuie
ca să poată scrie pe telefon
seara
cu roțile calde
"băi, mișto!"
cu coarnele-n mâini
cu lanțul uns
soneria cu nodul pus
cu farul gripat
"băi, mișto!"
"băăi... mișto, mișto"
"să moară ghidonu'...."
ROC
11 iul 2022
VASILE GOGEA
Ce duce melcul în spinare?
Un paing foarte mirat
pe furnică a-ntrebat:
„Ce duce melcul în spinare
de-i așa de cocoșat?”
„Nu-i așa o taină mare” –
i-a răspuns fără ezitare
furnicuța cea isteață –
„visele din hibernare,
visele din altă viață.”